Archives for posts with tag: PDL

Observand desfasurarea evenimentelor in ultimile saptamani, nu putem sa ignoram o alianta neoficiala PSD-PNL, cunoscuta publicului inca de cativa ani.

Pentru prima data de cand este in politica, dl. Basescu  se simte, nu numai incoltit asa cum a mai fost si cu alte ocazii, dar si un pic fraierit. A mizat pe o alianta care s-a dovedit a fi, in prag de alegeri prezidentiale, un adevarat lest electoral.

Cateva luni PSD chiar a dat impresia ca vrea sa guverneze. Primul semn al interesului ascuns al PSD a venit chiar din partea lui Mircea Geoana care s-a detasat de coalitia din care facea parte tocmai partidul pe care il conduce.

Inca de asta vara a inceput scandalul: Ridzi, Udrea, Berceanu, zvonuri in presa, atacuri dure la presedinte, presiuni. PDL a tinut cu dintii de aceasta coalitie, nevrand sa fie partidul care sa destabilizeze scena politica in prag de campanie. Se poate ca acum sa regrete ca nu a cautat sa rupa alianta inca de asta vara.

E drept politica PSD a fost geniala si fara scrupule: indiferent de efecte, intram in joc. PSD a gandit cu nonsalanta betivului la nunta: “Vreau sa dansez indiferent daca picam pe mireasa si ne facem de ras”. A inghiontit permanent PDL-ul si pe dl Basescu sperand sa destabilizeze decisiv imaginea presedintelui in ochii electoratului si sa il scoata pe acesta vinovat inainte de alegeri.

PSD nu putea face acest lucru din opozitie, prin urmare a intrat la guvernare, aducand in vorba intereseul national dar fiind cu gandul in alta parte.

PSD a actionat ca un cal troian care, odata introdus in cetate, se dovedeste a fi o arma redutabila. Acesta a fost scopul partidului lui Mircea Geoana de la bun inceput: intram in coalitie pentru a fi mai aproape de dusman.

Maestrii de ceremonii Hrebenciuc si Vanghelie isi freaca palmele in momentele de fata. Au pus la cale un plan aproape diabolic si sunt gata sa se suie pe meterezele cetatii. Primul lucru pe care il fac atacatorii atunci cand cuceresc o cetate este sa deschida portile de acces: iar atunci sa vedem cum or sa dea navala toti ahtiatii dupa putere – Nastase, Mazare, Iliescu, Ponta.

Dupa calul troian, va urma cutia pandorei, cu toti monstrii, viermii, microbii, serpii si balaurii ei.

Este clar acum ca actul scoaterii PSD de la guvernare imediat inainte de alegerile prezidentiale a fost unul premeditat si bine calculat de democrati-liberali. Inca de la inceputurile semnarii actului de coalitie.

PSD a stiut probabil tot timpul ca PD-L ii va forta sa iasa de la guvernare. Si a evitat in extremis acest lucru odata cu asumarea pentru pachetele de legi ale educatiei si salarizarii unice. In mod norma PSD ar fi trebuit sa se retraga in acel moment, numai ca asta i-ar fi obligat la o motiune de cenzura. Si in virtutea acestei eventuale motiuni, guvernul ar fi picat. Miscarea s-ar fi dovedit neinspirata in contextul apropierii alegerilor. 568898_88358788

Prin urmare PD-L a aplicat planul B: au ales un ministru PSD pe care sa-l demita. Dar nu oricare si de la orice minister. Ci tocmai de la unul cheie, mult ravnit de portocalii: internele i se cuveneau lui Blaga inca de la inceput, numai tragerea la sorti impiedicandu-i sa nu detina acest portofoliu.

Electoratul se resimte. Mai mult, se simte ranit, dezamagit, sedus si abandonat. Pe strada, pe forumuri, pe bloguri oamenii zic ca s-au saturat: politicienii sunt incompetenti, fac circ, nu le pasa de oameni, sunt corupti; scandal permanent.

Romanii se lamenteaza intr-un mod penibil vis-a-vis de o chestiune de care sunt total responsabili. Ca si politicienii, nici romanii nu isi asuma raspunderea crizei in care se afla tara. Faptul ca ori nu au gandit de doua ori inainte sa bage votul in urna, ori nu i-a interesat sa voteze ar trebui sa-i puna pe acestia in aceeasi oala cu politicienii pe care ii judeca atat de aspru.  Sa-si asume si ei criza, sa traga invataturi de minte si sa nu se mai lamenteze.

Avem exact politicienii pe care ii meritam. Calitatea societatii noastre este la acelasi nivel cu cea a politicienilor. Exact asa cum un doctor, un functionar, un procuror, un profesor, un muncitor isi face treaba in Romania – exact asa si-o fac si politicienii.

Eterna parere proasta pe care romanii o au despre ei insisi ii fac sa creada ca suntem singurii din lumea civilizata cu scandal in politica. Fraze de genul “numai la noi vezi asa ceva”, “numai la noi politicienii se cearta”, “m-am saturat de circul politici de la noi” sunt rezultatele necunoasterii si a ignorantei. Peste tot in Europa si in lume, politicienii se cearta, provoaca crize si, mai ales acolo unde nu exista o majoritate – fac circ.

Asta este situatia in democratie, in capitalism. Optiunile la democratie le cunoastem foarte bine din pacate. Prin urmare, in loc sa ne lamentam in a condamna o scena politica pe care noi am construit-o si pentru care nu ne asumam nici o raspundere ar trebui cu totii sa privim in trecut si sa facem un gest cugetat:

Sa ne bucuram de democratie si sa ne rugam sa nu ajungem in situatia de a ne fi dor de circ politic si crize guvernamentale.

Asa cum era de asteptat, echipa lui Crin Antonescu a intocmit principalele puncte ale strategiei pentru prezidentiale. Chiar daca vine mult dupa anuntul oficial al candidaturii, cand de fapt acel moment ar fi trebuit sa fie parte din aceasta strategie, mai bine mai tarziu decat niciodata.

La o prima vedere poate fi caracterizata ca o strategie hei-rupista, chiar naiva pe alocuri. Oamenii PNL au cantarit probabil semi-esecul de la europarlamentare si au incercat sa identifice acele actiuni pe care nu le-au intreprins si care i-au costat 5% fata de alegerile parlamentare din toamna.

Nu este un secret ca acei 5% se ascund in lipsa de activitate de la unele filiale, in principal acelea loiale fostului Crin Antonescu strategiepresedinte PNL, Calin Popescu Tariceanu. Prezenta slaba si neuniforma “in teritoriu” i-a costat cateva mandate si ii poate costa prezenta in turul 2 la prezidentiale. Chiar si asa, 20% nu este deloc un scor care sa asigure calificarea in turul 2.

De aceea strategii PNL au intreprins o politica agresiva de promovare directa. Aceasta este probabil cea mai consumatoare de resurse si ineficienta strategie posibila. Mai mult, cei care sunt responsabili cu colindatul din usa in usa sunt membrii TNL, adica tineri fara experienta, mizandu-se probabil pe entuziasmul acestora, dar ignorand impactul mic pe care acestia il pot avea asupra electoratului vizat de PNL: “componente ale stangii dezamagite, societatea civila autentica, zona de tineret din urbanul mare, componente ale dreptei, clasa de mijloc, dreapta libertariana, intreprinzatori”.

PSD de exemplu foloseste o retea de agenti de campanie variata ca varsta, adresandu-se segmentului vizat: in fiecare scara vom gasi cativa batranei care sa anunte cand vor avea loc evenimentele PSD din oras, care sa imparta pliante in usi, care sa comunice mesajul direct vecinilor. Totodata, PSD racoleaza si studenti care sa fie activi in mediul in care isi petrec acestia timpul. In mediul rural vorbim deja de hiper-activitate electorala a PSD, cu presiuni si manipulari dintre cele mai dure.

Pe langa aceasta strategie a PSD, politica de comunicare a PNL pare puerila. Oricum numarul celor care ar fi implicati – peste 2000 de tineri la nivel national, este insuficienta. Acestia vor incerca sa stabileasca contact direct cu oamenii, exact ca si adeptii martorilor lui Iehova, primind mai multe injuraturi si usi in nas decat promisiuni de loialitate.

Un punct bun al strategiei insa este identificarea acelor segmente care prezinta potential pentru PNL. Crin Antonescu

“Pentru a castiga alegerile, Crin Antonescu are nevoie de o coalitie mai larga, care sa exceada electoratul PNL. Aceasta va cuprinde:

  • Componente ale dreptei, clasa de mijloc, dreapta libertariana, intreprinzatori;
  • Zona de tineret din urbanul mare, care este desprins de mentalitatile paternaliste ale perioadei comuniste;
  • Componente ale stangii dezamagite: de PSD, de Mircea Geoana, de actualul guvern. O zona de adresabilitate speciala priveste acea parte a electoratului PSD care vede in Mircea Geoana un candidat slab, duplicitar si predispus la compromis cu Traian Basescu. Acest electorat ar putea fi atras de calitatile de om echilibrat, cinstit si onest politic ale lui Crin Antonescu, pe care intr-o perioada trecuta le-am regasit la fostul presedinte Ion Iliescu. Cercetarile noastre apreciaza ca aceasta zona de electorat al stangii reprezinta cam o treime din votantii PSD, ceea ce s-a demonstrat si cu ocazia alegerii primarului general al capitalei. O alta categorie tinta o reprezinta pensionarii, fosti votanti ai PSD care pot face o comparatie intre nivelul lor de trai din timpul guvernarii liberale si situatia actuala;
  • Atragerea societatii civile autentice, neafiliata politic nimanui; (…)”

Ar fi fost o segmentare perfecta, daca nu ar fi fost identificat modelul “Iliescu – saract si cinstit” ca prezentand potential real pentru Crin Antonescu. Ca si candidat al unui partid liberal, adept al politicilor si ideilor liberale, este incorect sa te definesti ca fiind un precursor al neo-comunistului Ion Iliescu. Este un non-sens si ar putea indeparta pe multi. Pe de alta parte, nu stiu pe cati alegatori multumeste ideea ca dl. Antonescu ar fi un om politic sarac; un politician sarac poate fi si coruptibil. Ideea “sarac si cinstit” este nu numai inactuala, dar si cu doua taisuri, mai ales in contextul scenei politice romanesti.

Oricum strategia are si puncte bune: profilul corect al contra-candidatilor, ideea cresterii gradului de participare la vot (esentiala pentru PNL), axarea pe electoratul urban, atragerea de noi membrii, reorganizare “in teritoriu”, campanie on-line.

Strategii lui Crin Antonescu scot la un moment dat in evidenta un lucru interesant dar nu stiu cat de adevarat: “rezultatul europarlamentarelor nu este relevant in contextul alegerilor prezidentiale”. Din interpretarile lor rezulta ca alegerile din Iunie nu ofera un trend in privinta partidului. Este posibil ca oamenii lui Crin Antonescu sa cada intr-o capcana: aceea a optimismului si a gandirii pozitive nejustificate. Sustinand ca rezultatele de la EP au fost un accident, previzibile chiar, strategii PNL risca sa nu isi identifice corect pozitia actuala. Acest lucru ar insemna sa participi la o intrecere legat la ochi, nestiind unde te afli si incotro trebuie sa o apuci.

Oricum, strategiei actuale ii lipseste un punct esential, probabil in curs de dezvoltare: ce ar trebui sa faca Crin Antonescu, care este rolul sau, dincolo de acela de candidat?! Pentru ca, indiferent de cati tineri PNL-isti “ar intra in priza”, cati membrii ar fi racolati, cate fonduri ar fi mobilizate – totul este in zadar daca dl. Antonescu nu este la inaltime in campanie si nu reuseste sa faca fata tocmai in acele confruntari directe, decisive la ultimile alegeri prezidentiale.