Archives for posts with tag: alegeri turul 2

Saracul sibian a dat impresia ca deabia astepta sa iasa luni dimineata, sa ia o batista in mana si sa zica: “gata am scapat”. Totul a parut o povara pentru domnia sa, nu atat in pre-campanie, cat pe timpul campaniei pentru turul 2.

Neamtul si-a dat arama de ardelean pe fata si aproape s-a simtit vinovat pentru faptul ca Sibiu-ul l-a ales pe Traian Basescu. Dar infrangerea pentru Klaus Johanis  nu a fost nicidecum de neacceptat, ba chiar a fost o usurare si o pedeapsa pe care edilul orasului transilvan a acceptat-o cu demnitate.

Dl. Johanis a trait povestea sotului care, trecand printr-o criza, se duce la amanta, iar apoi revine cu coada intre picioare la cea pe care o iubea, sperand sa-i faca de mancare in continuare, sa-i spele rufele si sa-l ierte pentru ca a fost la curve.

A invatat o lectie mai mare decat toti ceilalti politicieni la un loc: mai bine fruntas la oras, decat prim-ministru la centru!

Relatia dintre Traian Basescu, ca presedinte, si C.P. Tariceanu a fost una plina de scantei dupa cum stim foarte bine. Dar cei doi s-au respectat in cele mai multe dintre situatii si au invatat ca pot sta la aceeasi masa a negocierilor in multe dintre situatii.

Amandoi sunt niste caini politici. Au orgolii dar nu de ordin personal! Orgoliile lor privesc interesele lor politice. S-au respins unul pe celalalt pentru ca si-au dat seama ca nu se pot domina.

Mesaj pentru cei care vad reconstructia dreptei in jurul liberalului Crin: eu l-as lasa mai degraba pe domnul Antonescu sa reconstruiasca STANGA de care Romania are evident destul de mare nevoie; Crin Antonescu este mai socialist decat diplomatul Geoana. In schimb dl. Tariceanu – vulpe batrana, singurul care i-a rezistat decent presedintelui – este omul care poate reconstrui dreapta. Sau macar sa o repuna pe o linie dreapta.

Deschis pentru o colaborare politica – ciolan daca vreti – dl. Tariceanu poate impune un punct de vedere propriu unui partid anexa PSD in ultimii 2 ani. Dar pentru asta, sentimentele personale trebuie lasate la o parte. Iar Crin Antonescu nu poate fi in stare de asa ceva.

Cat despre dl. Geoana, sa-i dea Dumnezeu putere sa se tina tare: dar mi-e teama ca Adrian Nastase o sa-l mature cu tot cu fulgi.

Mircea Geoana a ratat la mustata, se pare, intrarea in istoria Romaniei. In schimb, exuberanta l-a impins catre Cartea Recordurilor neoficiale si pur mioritice, ca cel mai scurt dintre presedinti.

12 ore de betie pesedisto-liberala o sa le plateasca cu o mahmureala pe cinste.

Dl. Geoana s-a descatusat exact in momentul in care trebuia sa fie cel mai cumpatat om politic din aceasta tara. Mircea Geoana a fost sincer si dezarmant in momentul in care trebuia sa ofere echilibrul specific diplomatiei.

Mircea Geona a dat dovada amatorismului sau politic. Pentru un imbold de moment si-a pierdut mintile si ne-a dovedit, asa cum si Crin Antonescu o facuse cu discursul sau penibil imediat dupa turul I, ca este departe de bunul-simt pe care il invoca cu atata patos.

Dl. Geoana si-a aratat toate slabiciunile si este greu de crezut ca va putea vreodata sa isi revina dupa acest moment. Mai ales ca a pierdut pe propria mana!

De cealalta parte, dl. Basescu a jucat la cacealma cu discursul sau de aseara. A avut noroc de aceasta data si a castigat. Desfiintat pentru ca n-ar stii sa piarda, a schimbat taberele in numai 12 ore: de la invinsii marginalizati la norocosii invingatori. Mi-e teama sa ma gandesc cum ar fi reactionat in caz contrar.

Nici dl. Basescu nu a fost cumpatat in discursul sau de aseara. Dar daca de la domnia sa ne asteptam, dl. Geoana ne-a predat la toti o lectie politica de manual: isteria in politica nu are ce cauta!

Nici isteria invinsului, nici cea a bucuriei!

Nu inteleg nici inversunarea dl-ului Basescu, nici bucuria isterica a lui Mircea Geoana. Este macabru, dar aproape ca mi-e dor de Adrian Nastase, care anunta in 2004, la cateva minute dupa exit-polluri, infrangerea domniei sale.

Adrian Nastase avea in Decembrie 2004 un discurs genial (involuntar) despre cele 2 Romanii. Acum, presedintele, oricare ar fi el, ar trebui sa aiba un discurs despre cele 5 romanii. La 20 de ani dupa revolutie, suntem departe de a avea certitudinea viitorului nici macar indepartat!

Vaduvele si mamele celor morti in Decembrie ’89 ar trebui chestionate.

Unde ne indreptam?

Ce facem?

Mai avem rabdare?

Astia care am mai ramas…emigram?

Sau mai bine zis INCA 5 ani. Cred ca ne-am convins cu totii ca mandatul lui Traian Basescu este departe de a semana cu o dictatura asa cum s-a insinuat. Dealtfel adversarii sai au si renuntat la aceasta partitura pe timpul campaniei: dictator haituit de presa nu prea s-a mai pomenit.

Sa incercam sa ne inchipuim inca 5 ani cu Traian Basescu la Cotroceni. Este aproape clar ca Traian Basescu nu va aduce stabilitatea politica mult dorita. Nici nu a pretins acest lucru. Multi alegatorilor ai sai il aleg nu pentru ca sunt convinsi ca ar gasi o formula de guvernare,  ci pentru ca prefera stilul implicat al lui Traian Basescu, “linistii” de guvernare a lui Mircea Geoana.

Am mai spus-o si o repet: Traian Basescu s-a schimbat foarte mult in ultimii doi ani de mandat. Este mai cumpatat, este atent la tot ce zice, chiar mai echilibrat in anumite probleme. Nu cred ca vom avea o viata politica linistita cu Traian Basescu la Cotroceni. Dimpotriva. Dar cred ca, nemaifiind implicat in nici o actiune electorala pe viitor, Traian Basescu va actiona cu nonşalanţa omului care nu are nimic de pierdut.

Nu va mai candida dupa 5 ani la presedintie. Traptat se va departa si de PDL. Cu alte cuvinte, Traian Basescu nu va mai avea obligatii politice in urmatorii 5 ani. Va avea ocazia de a taia in carne vie fara sa se teama de consecinte politico-electorale.

5 ani cu Traian Basescu ne vor arata ce inseamna cu adevarat responsabiliatea votului pentru parlamentare. Ce consecinte poate avea polarizarea societatii in alb si negru si a parlamentului in pro si anti Basescu.

Dupa inca 5 ani cu Traian Basescu vom putea spune ca istoria contemporana se imparte in doua: inainte si dupa Basescu, oricat de mesianic ar suna. Dar la 25 de ani dupa revolutie, epoca Traian Basescu va reprezenta mai mult din o treime din istoria post-decembrista..

Inca 5 ani cu Traian Basescu ne vor face sa ne gandim de doua ori inainte de a alege un presedinte. Train Basescu ne-a dovedit deja ca rolul presedintelui este mult mai important decat ne-a facut sa credem o constitutie facuta pe genunchi si un presedinte Iliescu comunistoid si simbolic, dar nociv.

Dar dincolo de toate acestea, dincolo de ura pe care unii au acumulat-o fata de Traian Basescu, dincolo de “moaca” lui, de Nuţi Udrea, de şuviţă sau lovitul copilului, si de alte orgolii si optiuni politice subiective, trebuie sa recunoastem un lucru:

Daca, dupa un mandat de 5 ani cu

inundatii catastrofale,

guverne schimbate si scandale politice,

parlament potrivnic,

referendum de demitere,

2 epidemii de gripa: aviara si gripa noua,

criza economica profunda,

rapirea ziaristilor de catre teroristi,

o fiica “prea ambitioasa”,

presa potrivnica,

2 interventii chirurgicale: coloana si tiroida,

seceta profunda,

moneda nationala puternic afectata,

Ei, daca dupa toate acestea Traian Basescu este ales din nou presedinte, atunci este clar ca omul acesta are ceva. Oricine altcineva sa fi fost in locul sau, ar fi fost sfârtecat de electorat – maxim 5 %. Dl. Basescu a strans 33%. Dincolo de populism, de carisma, de abilitate in confruntarile directe…

Traian Basescu este poate singurul politician veritabil post-decembrist capabil sa faca istoria si sa fie parte din aceasta. Poate ca asta il diferentiaza de ceilalti politicieni: anvergura la care joaca. Fara scrupule, populist, ales atat de avocati cat si de tigani, atat de studenti cat si de pensionari, cu gura mare, cu slabiciuni, cu vicii, cu ras vulgar, cu lacrimi false.

Poate o sa considerati un elogiu acest post. Dar daca lasati ura la o parte, va veti gandi la toate acestea nu acum, ci daca Mircea Geoana va ajunge presedinte. Atunci o sa vedeti diferenta dintre un amator si un profesionist intr-ale politicii!