Archives for posts with tag: adoptarea euro

Pentru ca este luni si, dupa cum stim, lunea nici iarba nu creste, poate decat buruienile in politica iseuro-monedajpgi adancesc radacinile, propun cateva lucruri interesante despre moneda unica europeana, pe care le-am “cules” atunci cand am scris aici despre adoptarea euro.

Asadar, un fel de stiati ca:

  • Principala materie prima pentru producerea bancnotelor este bumbacul
  • Hartia pentru producerea bancnotelor este distribuita in 14 centre tipografice in Europa, foarte atent pazite
  • De-a lungul unui schimb de 8 ore de lucru, aproximativ 2 milioane de bancnote sunt produse
  • Durata medie de viata a bancnotelor de valoare mica este de aproximativ un an, in timp ce a celor de valoare mare  este de peste 4 ani
  • In ianuarie 2009, se aflau in circulatie 11,31 miliarde bancnote €, valorand in total 650,36 miliarde €
  • La aceeasi data, se aflau in circulatie 76,29 miliarde monede €, valorand in euro-dolartotal 19,19 miliarde €
  • Aproximativ 420.000 de unitati bancare si bancomate distribuie € cash in zona euro
  • 320 de milioane de oameni folosesc € ca moneda unica
  • Incepand cu anul 2006, valoarea tuturor bancnotelor si monedelor in euro aflate in circulatie, este mai mare decat cea a tuturor bancnotelor si a monedelor in dolari puse in circulatie

Slovacia a doptat moneda euro la 1 Ianuarie 2009, dupa cum am scris pe larg aici, fiind prima tara din blocul ex-sovietic, dupa Slovenia, care a facut acest pas. Mai mult, nimeni nu se astepta acum 3-4 ani ca Slovacia sa intre in zona Euro inaintea surorii sale mai mari si mai dezvoltate – Republica Ceha.

Cu o crestere economica de peste 7% in 2008 si o comprimare a economiei in T1 din 2009 de numai ~2%, Slovacia pare mai putin afectata de criza. Numarand aproximativ 5,5 milioane de locuitori, se pare ca Slovacia nu a fost atat de dependenta de capitalul strain, astfel incat criza sa afecteze foarte mult economia tarii. Unii analisti sustin ca tocmai adoptarea euro concomitent cu declansarea crizei au atenuat efectele acesteia: Slovacia a fost nevoita sa indeplineasca criteriile de convergenta, astfel ca preturile si moneda nationala au fost stabilizate, iar deficitul bugetar si datoria publica au fost aduse la valori acceptabile. Slovacia a fost prinsa pragatita in criza.

Pe plan politic, in aprilie 2009 au avut loc alegeri in care a fost reales socialistul Ivan Gasparovic. In al doilea tur de scrutin acesta s-a confruntat cu crestin-democrata Iveta Radicova, sociolog de profesie, fiind prima data cand o femeie ajunge atat de departe pe plan politic in Slovacia. Chiar daca are o functie mai mult onorifica, orgoliile au fost mari in campania electorala, desfasurata in principal pe teme nationaliste.

Dealtfel, Partidul Social European a cerut explicatii in repetate randuri pentru prezenta in coalitia guvernamentala a partidului patriotic xenofon SNS. Premierul reconfirmat in functie, Robert Fico va trebui sa se confrunte cu problema minoritatilor (maghiari 2% si rromi 10%) dar fara sa deranjeze autoritatile europene intr-o chestiune atat de sensibila.

Intre timp, autoritatile slovace au dat un exemplu extraordinar cu succesul programului “Rabla”, fiind vandute in prima jumtate a acestui an peste 50 de mii de masini. Pentru o tara de peste 3 ori mai mica decat Romania, este o reala performanta.


Slovenia a fost in 2004, la intrarea in UE, cea mai dezvoltata tara dintre cele aspirante la structurile Europene. De aceea, pe nimeni nu a mirat rapida adoptare a monedei unice in Ianuarie 2007. Mult temuta criza economica a fost anticipata de catre autoritatile de la Ljubljana, acestia pregatind un plan de criza inca din toamna lui 2009, de 12 miliarde €.

Astfel, se poate spune ca Slovenia nu a fost foarte mult afectata de criza. Doua mari aspecte au contribuit la acest lucru: subdezvoltarea pietei imobiliare si sistemul bancar puternic.

Datorita unor legi extrem de drastice, menite sa reglementeze piata imobiliara, aceasta nu a fost atractiva pentru investitorii straini, neoferind randamentele celorlalte tari din regiune. Din aceasta cauza, criza a gasit “imobiliarele” tot pe crestere, mica ce-i drept (sub 5%) dar incurajatoare. Pe de alta parte, cea mai mare banca slovena, Nova Ljubljanska Banka (NLB), are ca principal actionar chiar statul sloven. Cu operatiuni in tarile vecine – Serbia, Bosnia&Hertegovina – NLB anunta chiar investitii in extinderea operatiunilor, un lucru rarisim in aceasta perioada in spatiul UE. Si celelalte banci slovene au la dispozitie garantii oferite de guvern, ceea ce creste gradul de soliditate al sistemului bancar sloven, asigurand practic lichiditati pentru banci.

Slovenia mai are inca un atu destul de important: industria turismului foarte dezvoltata, contribuind destul de mult la bugetul statului si bucurandu-se de “lipsa sezonalitatii”. Slovenia asigura optiuni turistice atat pe timp de vara cat si in sezonul de iarna.

Daca la toate acestea se mai adauga si o scena politica destul de echilibrata, chiar daca cu schimbari de putere, dar cu decizii cumpatate si unitare, putem obtine secretul succesului pentru tarile care au facut tranzitia de la comunism la capitalism. Vom vedea daca criza economica  va confirma sau nu aceasta idee.

Ca  fapt divers dar foarte interesant, Slovacia a fost nevoita, odata cu adoptarea euro, sa faca cel mai mare imprumut cash din istoria recenta a Europei: 7 miliarde €, reprezentand 188 de milioane bancnote euro de diferite valori. Acest lucru s-a intamplat in 2008, Banca Centrala a Austriei fiind institutia care a pus la discpozitie aceasta cantitate de bancnote. Se pare ca a fost nevoie de o intreaga flota de masini securizate care sa transporte suma respectiva, unii ar fi zis chiar ca ar fi vorba de tiruri de bancnote.

Necesarul de lichiditati in euro al bancilor slovace se ridica la 47,7 milioane de bancnote (922 mln.€) si 202 milioane de monede (72 mln.€). Monetaria de la Kremnica, cea mai veche monetarie din Europa care nu si-a intrerupt niciodata productia, are sarcina de a produce 400 de milioane de bucati monede euro, in valoare de peste 140 mln.€.

In timpul in care bancile si-au completat rezervele cu euro, companiile si institutiile slovace, dar si persoanele fizice, au primit pachete initiale (“starter packs”), fiecare incluzand 38 monede, echivalentul a 500 de coroane slovace.

In ceea ce priveste fosta moneda nationala slovaca, se estimeaza ca vor fi retrase in total peste 150 milioane de bancnote si 453 milioane monede, deci alte tiruri de bani vor iesi din circulatie. Unde vor ajunge acesti bani?! In afara de utilajele speciale de distrugere ale bancii centrale slovace, au mai fost subcontractate pentru aceasta sarcina si compania Holcim Rohožník si divizia de productie ciment U.S. Steel Košice. Apropomoneda-eurs de sloganul “Aici sunt banii dumneavoastra”…

Insa acestea sunt actiunile cele mai simple in adoptarea euro. Slovacia dealtfel a reprezentat o enorma surpriza in privinta evolutiei economice in ultimii ani, luand fata “surorii” mai mari, dar si mai ingamfate – Republica Ceha. Dupa ce Slovenia (2007), Malta si Cipru (2008) dintre noile state UE, au adoptat moneda unica, iata ca Slovacia, un outsider, a reusit sa indeplineasca acele cateva conditii obligatorii in fata unor mai dezvoltate, cel putin inainte de criza – Ugaria, Polonia, Republica Ceha.

Este greu de spus daca adpotarea euro va ajuta, sau a ajutat deja economia slovaca in contextul actualei crize economice. Voi vorbi    mai pe larg despre situatia tarii in articolele Incursiune in Europa de Est. Cert este ca aparatent Slovacia nu pare a fi grav afectata si, ca atare, tarile baltice ar fi tentate sa accelereze procesul de trecere la euro ca o solutie de salvare a economiei.

Anul acesta se implinesc 10 ani de la nasterea monedei unice europene, iar unii analisti economici sunt sceptici cu privire la viitorul acesteia. Luand ca exemplu tari mai putin dezvoltate din UE15 – Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania – grup denumit tendentios PIIGS, economistii se arata ingrijorati de impactul euro. Aceste tari deseori beneficiau de devalorizarea propriei monede, lucru care nu mai poate fi posibil acum. Astfel, guvernantii din PIIGS au fost nevoiti sa tempereze cresterea veniturilor populatiei in termeni reali. In schimb beneficiaza de credibilitatea monedei europene, ceea ce le permite sa ia imprumuturi mai mari si mai ieftine, decat daca ar fi fost in afara zonei euro (cazul Romaniei de exemplu).

Romania vrea sa adopte euro in 2014. Multi cred ca aceasta decizie este rezultatul, mai degraba, al negocierii, decat al unei evolutii favorabile. De fapt, trebuie indeplinite anumite conditii in mod obligatoriu:

  • deficitul bugetar sub 3% din PIB (estimat de Comisia Europeana la 7,5% din PIB pentru 2009)
  • datoria publica sub 60% din PIB (in prezent ~20% din PIB, in crestere insa datorita scaderii veniturilor)
  • inflatia anuala medie sa nu fie mai mare decat cea a uneia dintre cele mai media celor mai  dezvoltatate 3 tari UE + 1,5%, dar sa nu depaseasca 5% (in prezent aceasta este instabila, osciland intre 4 si 8%)
  • rata dobanzii sa nu fie mai mare decat  uneia dintre cele mai dezvoltate 3 tari UE cea a celor 3 tari cu cea mai mica inflatie +2%,  dar sa nu depaseasca 8,5%
  • rata de schimb medie anuala dintre moneda nationala – euro, sa nu oscileze mai mult de 15% (in prezent +30% fata de Aprilie 2008)

Este de asteptat insa ca aceste conditii sa fie larg dezbatute in urmatorii ani, datorita contextului economic nefavorabil din prezent. Euroscepticii nu vor in nici un caz sa auda de acest lucru, dar asta nu impiedica cele mai noi membre UE sa viseze la moneda unica.

Surse: www.spectator.sk, www.economix.blogs.nytimes.com, www.nbs.sk, www.foreignaffairs.com

Sursa foto: www.news-photographer.com – Proiectii ale simbolului euro pe peretii interiori ai Paris Bourse, la o gala gelebrand in 2002 prima zi de tranzactii in noua moneda.