Dl. Voronin, intr-un puseu de carisma, ne indeamna la ceea ce pare neverosimil chiar si pentru un popor in criza de identitate ca al nostru. Nestiind ca inca din ’46 comunistii ne-au antrenat in “a uita istoria” presedintele republicii de peste Prut isi umfla guşa pentru a face un apel la ceea ce dumnealui considera cu siguranta ca reprezinta bunul simt: uitarea istoriei.
Pentru a nu mai avea constiinta trebuie eradicat trecutul. O parte din poporul moldovean ne preda deja aceasta lectie: in 50 de ani sub sovietici au uitat limba romana, in timp ce, in alti 500 de ani sub imperiu habsburgic, ardelenii au refuzat sa uite limba materna. Uitarea de fapt negarea trecutului – a istoriei, a culturii, a limbii, a reperelor – reprezinta principiul de baza a uneia dintre cele mai nocive ideologii de pe glob.
Daca unii au interzis svastica dintr-un zel sanatos de pacifism, multi altii ar interzice secera si ciocanul dintr-un sentiment de minima decenta. Dar bunul simt pretins de la anumite persoane imbuibate de propria-i nerusinare, reprezinta un non-sens.
Nu putem spera decat ca, la 500 si ceva de ani de la o domnie de notorietate de 47 de ani, poporul nu si-a uitat identitatea, isi formeaza reperele si, mai mult, nu-si va uita niciodata istoria. Nici urmasii lor.











Voronin incearca disperat sa se mentina si sa salveze ce mai poate salva din situatie… Desi se dovedeste mai eficient cu forta decat cu vorba. Nu consider insa ca trebuie sa tinem seama de indemnurile si parerile domniei sale. Problema nu pe noi ne afecteaza in principal ci pe cei care ii conduce si care cum ai spus si tu sunt deja compromisi. Ei sunt succeptibili de a tine seama de aberatiile lui Voronin. Ma intreb daca Moldova va reusi vreodata sa iasa din “somnul ei de moarte” …
Aceste alegeri sunt extrem de importante; dar daca situatia nu este inteleasa din interior, sustinuta de mase, si nu este afisata in afara granitelor moldovene, daca nu exista o reala vointa (atat interna cat si externa) se va termina fara a fii inceput. E drept ca Moldova nu este o miza pentru Europa, in masura in care a fost cat de cat Romania, dar tocmai prin pozitia Romaniei problema este discutata altfel.
Cum nu mi-am baut inca a treia cafea, imi permit sa mai pun o intrebare: are Romania vreo datorie sau vreo obligatie fata de Moldova? (in sensul de sprijin pe scena internationala). In principiu ar avea, macar in amintirea pactului mortii … Dar astazi, desi nu trebuie sa uitam cum spui tu, cati nu au uitat deja din cei implicati direct? Nu mai vorbim de spectatori sau cei care descopera accidental istoria….
Băsescu, Voronin şi…4 aprilie 2005
Ultimele declaraţii ale preşedintelui român Traian Băsescu vin să stîrnească o adevărată furtună în presa bucureşteană. Preşedintele României a recunoscut la postul public de radio, România Actualităţi, că s-a implicat personal în anul 2005, cu ocazia realegerii preşedintelui Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
Această intervenţie asumată de către Traian Băsescu,este considerată de către jurnalistul Sorin Roşca Stănescu de la ziarul Ziua ca fiind de o gravitate exceptionala si care ar aduce grave prejudicii statului român.
Într-un editorial care este foarte dur la adresa lui Băsescu, Sorin Roşca Stănescu îl acuză pe şeful statului român că ar fi folosit serviciile secrete pentru a influenţa pozitiv decizia de alegere a lui Vladimir Voronin la alegerile din 4 aprilie 2005.
Ceea ce înseamna, scrie Sorin Roşca Stănescu, că statul român dispune, la Chişinău, atât de existenţa unor agenţi de influenţă, cât şi de relaţii nefiresc de apropiate cu proeminenţi lideri politici moldoveni, notează Sorin Roşca Stănescu.
Punem punct aici. Ca să recapitulăm încet şi cu binişorul. Din discursul preşedintelui român la Radio Actualităţi observăm că tot ceea ce Partidul Alianţa Moldova Noastră a etichetat ca fiind o trădare din partea PPCD-ului, a PDM-ului condus de Dumitru Diacov şi a lui Oleg Serebrian, poate fi interpretat altfel – răspuns pozitiv la o rugăminte venită din partea unui şef de stat. Sau şi mai altfel – implicarea statului român în politica internă a Republicii Moldova. Un lucru sugerat de nenumărate ori în ultima vreme de către Voronin şi necrezut de către elitele liberale ale Chișinăului. Ne aducem aminte că cel care a pomenit pentru prima dată acest cuvînt este fostul primar al municipiului Chişinău. Oare Serafim Urecheanu a numit trădare faptul că toţi deputaţii a două importante partide politice moldoveneşti au confirmat rugămintea preşedintelui Băsescu de realegere a lui Voronin în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova ori faptul că în ciuda afişatului proromânism al fostului primar de Chişinău, preşedintele României nu l-a sunat pe el spre a îi rezolva ciudata rugăminte?
Nu ştiu dacă statul român dispune, la Chişinău, de agenţi de influenţă, sau de relaţii nefiresc de apropiate cu proeminenţi lideri politici moldoveni, aşa cum presupune Sorin Roşca Stănescu. Ceea ce pot spune cu siguranţă e faptul că nici un politician moldovean, dacă ar fi sunat de către viitorul preşedinte al României, de fostul premier al Ucrainei, Anatolie Kinah sau de către prezentul ministru de externe al Israelului, domnul Libermann, nu ar închide telefonul. Şi bag mîna în foc, că orice politician moldovean, pentru rezolvarea unor probleme politice majore cere o promisiune recompensatorie. Şi aşteaptă această recompensă să se înfăptuiască chiar dacă promisiunile au fost date de Kinah, Libermann sau Bush.
Întrebarea logică pe care mi-o pun ţine de promisiunile făcute de către preşedintele Băsescu celor care au susţinut realegerea lui Voronin la 4 aprilie 2005. Au fost oare aceste promisiuni îndeplinite? Şi cînd?
Preşedintele Băsescu a făcut o greşeală politică extremă. Încercînd să îl critice pe Voronin, a spus la Radio România Actualităţi că în această nouă criză politică din Moldova nu îl va mai ajuta pe Voronin aşa cum a făcut-o în 2005. Băsescu a căzut într-o capcană iscusită, căci recunoscînd că ai intervenit pentru realegerea unui preşedinte comunist recunoşti implicit că ai fost de acord cu politicile implementate de către acest regim în Republica Moldova. Implicit recunoşti că ai avut posibilitatea de a interveni pe lîngă politicieni importanţi din Republica Moldova ceea ce face ca şi presupunerile preşedintelui Partidului Comuniştilor referitoare la o posibilă intervenţie a statului român în viaţa politică a Chişinăului să prindă şi ele o altă greutate.
Imi place de el si tot ce face, imi place social democratia, asa va pot spune doar ca La Brasov Votam Mircea Geoana.