Poveste:

Se facea ca era odata aici, in tara la noi, dezordine mareee, exact ca intr-un portbagaj de Dacie 1300. Cu toate ca oamenii rai abia fusesera alungati, lucrurile nu pareau a merge asa cum ne doream noi, tinerii: cei care voiau sa ne conduca erau oameni rai, urati, pociţi de atatea griji si, cum rautate fara prostie nu se poate, erau pe alocuri si prosti, batuti in cap, cum s-ar spune.

Ei, si cum se pregateau  cei tineri si dornici de munca sa faca putina ordine, sa incerce sa construiasca frumos si sa traiasca bine, au observat ca nu poate asa ceva. Oamenii rai care conduceau tara si care erau prieteni cu oamenii si mai rai, pe care  deabia ii alungaseram, nu ii lasau pe tineri sa isi faca treaba: nu ii invitau la ei in casa, nu ii salutau pe strada, nu ii intreba nimeni daca le e bine?, daca le e rau?, nu ii lasau sa vorbeasca asa cum voiau, sa cante asa cum doreau, sa munceasca unde voiau, sa viziteze alte tari fara probleme, sa isi faca prieteni in alte tari…

Si s-au adunat mai multi tineri, cautand sa le ceara socoteala celor mai mari in tara. Politicos, s-au asezat in fata casei lor, in piata centrala, pentru a avea loc si a se face auziti. Vazand ca nu sunt ascultati, tinerii au facut exact ca printii in povestile cu indragostitii: au inceput sa cante, pentru ca oamenii rai sa ii auda: cu chitari, cu surle, trambite, cu vocea.

Incet, incet, dupa luni de asteptare, acei oameni rai si intunecati au inceput sa auda, dar s-au suparat si mai tare. I-au facut pe tineri in fel si chip: golani, vagabonzi, nesimtiti. Si, cu toate ca tinerii aveau si ei scoala lor, aveau parinti, aveau familie, nu s-au lasati batuti: voiau si ei sa traiasca bine in tara lor.

Nici oamenii rai nu s-au lasat mai prejos, au inceput sa ii injure si mai tare si, intr-o noapte intunecata, pe neasteptate, i-au atacat pe tinerii cantareti, i-au batut, i-au alungat, i-au fugarit. Si, chiar daca acestia au incercat sa se apere chiar si a doua zi,  nefungind ca laşii, alte mii de persoane negre de fum si pamant, cu palarii cu lanterna pe cap, cu bate si ciomege, venind de prin toata tara, de acolo de unde oamenii muncesc din greu si traiesc foarte sarac – toti acesti oameni negrii au dat navala in piata tinerilor si i-au batut si mai rau, si mai rau, pana ce acestia s-au raspandit…unii s-au dus la casele lor, altii…si acum ii mai asteapta inca mamele lor.

Tinerii aceia nu voiau decat sa traiasca liber, sa cante. Nu au reusit.

De aceea bunicul tau este acum in Canada, de aceea matusa ta este in Spania, unchiul tau in Israel, de aceea mergem la ţară tot cu căruţa si facem pipi in curte, de aceea tu trebuie sa inveti de 5o de ori mai bine  ca sa obtii o bursa in Anglia…