Punct si de la capat.

Am trecut de campanie, avem presedinte validat. PDL este partidul castigator, mai mult sau mai putin moral, fara de care jocurile politice nu se vor desfasura in urmatoarea perioada. Daca Traian Basescu ar fi pierdut alegerile, acest partid ar fi fost in deriva: alungat undeva in opozitie si fara un lider cu notorietate, Partidul Democrat Liberal cu greu ar mai fi luat fata scenei politice.

Dar nu s-a intamplat asa. PNL si PSD sunt cele doua partide in deriva care au nevoie de reformare si de capital politic cu potential. Si daca PNL are sansa sa isi ia felia de putere, PSD – catalogat in mai multe randuri “cel mai mare partid din Romania” – ramane din nou “pe dinafara”.

Sa fim realisti: intr-o tara cu o societate compusa din peste 50%  mediu rural si cu mari probleme sociale, FĂRĂ UN PARTID SOCIALIST la guvernare este cel putin curios. Intr-o astfel de tara  se intampla ceva curios: acolo unde nevoia de dezvoltare si de reforma este mai mare decat nevoia de protectie sociala, in Europa de Est, acolo inseamna ca Partidul Social local are probleme; este subdezvoltat si defazat; este nereformat.

Vor fi greu de suportat alti 5 ani in opozitie. 9 ani aproape consecutivi in opozitie (chiar daca ciolanul le-a fost aproape de multe ori prin sustinerea PNL in 2008) par de cosmar pentru un partid asa de puternic si cu un nucleu atat de dur precum PSD.

Per total PSD va aduna cel mai probabil 15 ani de opozitie in 25 de ani de democratie.

Umbra comunismului in cadrul acestui partid ii franeaza din ce in ce mai puternic. Este ciudat cum dorinta de reforma a unor tineri dezamagiti in repetate randuri, a unei clase de mijloc seduse si abandonate si a unor expaţi fugiti din tara poate inclina balanta mai mult decat cealalta fata a Romaniei – ruralul, asistatii social, beneficiarii sistemului.

Dar societatea romaneasca are reala nevoie, in structura ei actuala, de un partid social puternic. PSD este in prezent o formatiune politica scindata, obosita, nereformata. In momentul in care niste perdanti inca mai trag sforile in cadrul partidului (Ion Iliescu, Adrian Nastase, Mircea Geoana) este greu de avansat. In momentul in care dubiosii politici constituie an de an un lest electoral (Marean Vanghelie, Mazăre, Victor Hrebenciuc) atunci parca avem impresia ca PSD si-o face cu propria mana.

A-ti placea sa stai in opozitie de dragul unor oameni controversati inseamna masochism politic.

In politica NU e ca in sport: daca ratezi medalia de aur nu mai poti reveni peste patru ani pentru a o cuceri. In politica trebuie sa faci loc. Daca nu o faci, atunci stopezi avansarea partidului.

Revin insa la nevoia de social-democratie. Un parlament fara o opozitie puternica nu poate fi eficient. Fara o reprezentare corecta a tuturor claselor sociale, parlamentul devine irelevant. PSD este departe de a fi in pozitia influenta pe care probabil si-o doresc cei care au votat acest partid. Interesele acestor votanti le sunt slab reprezentate.

Daca PSD nu intelege acest lucru urgent, atunci va ajunge un partid de pluton, regretand zilele cand beneficiau inertial de voturile unor oameni slab informati. Iar Romania va resimti lipsa unei social-democratii sanatoase si atat de necesara la un moment dat.