50 de ani cu un singur partid si fara concepte politice diferite de cel comunist, a creat o anumita pofta a romanilor pentru altfel de ideologii, in speţă cele ale partidelor istorice. Insa a trebuit sa treaca alti cativa ani pentru ca acestea sa primeasca un mandat din partea poporului. 
Precum se stie, in 1996 o adevarata alianta s-a faurit intre partidele de centru-dreapta din Romania: PNTCD, PNL, PD, UDMR. Acestea urmau sa aduca politici liberale, de deschidere catre occident, de reabilitare a elitei romanesti. Mediul de afaceri urma sa fie puternic sustinut, iar reformele socio-economice de tip liberal urmau sa puna stapanire pe Romania.
Din motive bine stiute acest lucru nu s-a intamplat. Partidele de la putere nu s-au putut pune de acord asupra a nici unui plan de reforma pe termen lung, degringolada a pus stapanire pe viata economica, mediul de afaceri fiind mai degraba o jungla. Lipsa reglementarilor in orice domeniu a facut sa para ca guvernarea de centru-dreapta este mai degraba una anarhica.
Prin urmare a fost previzibila taxarea acestor partide de catre electorat in anul 2000, stanga urmand sa vina iar la putere. PSD avea sa puna bazele celei mai mari retele de coruptie la nivel inalt din ceea ce urma sa devina spatiul comunitar, neuitand insa sa alimenteze relatiile externe permanent si sa promoveze Romania ca un candidat serios la structurile euro-atlantice. In tot acest timp insa, politicile sociale specifice oricarei ideologii de centru-stanga au fost egale cu zero, pensionarii si-au continuat umilinta, asistatii sociali s-au inmultit, sistemele de sanatate si de salarizare a bugetarilor ajungand in pragul colapsului. Sindicalistii in schimb au jubilat. 
Era clar ca o sa fie nevoie de o schimbare, de o relaxare a sistemului fiscal, de o dinamizare a mediului de afaceri, de reforme puternice in toate sistemele. Doi ani cat a reusit sa se mentina alianta D.A., au fost singurii ani in care partidele de guvernamant si-au respecatat ideologiile, mizand pe politici clar liberale, neputand insa sa ignore componenta sociala a unei tari ridate.
Ultimii 3 ani insa au ametit din nou electoratul. Nimeni nu a stiut exact cine a guvernat, cum se poate impaca un partid socialist un unul liberal. Cum poate un guvern liberal sa mareasca salariile bugetarilor exponential, fara insa sa reformeze tot acest aparat de stat defect si ineficient?! PNL s-a folosit in toata aceasta perioada de un logo si un nume cu care nu s-a identificat deloc.
In aceste luni se vorbeste din ce in ce mai mult de faptul ca “L” din coada PD-L nu are ce cauta acolo, atata timp cat guvernul democrat liberal nu a fost in stare sa implementeze macar o masura de redresare a economiei, de incurajare a mediului de afaceri, nefacand altceva decat sa panseze in continuare ranile celor loviti din punct de vedere social.
Dl. Adrian Nastase, in toata ipocrizia dumnealui, a sustinut cel mai intersant si adevarat interviu al domniei sale, imediat dupa pierderea alegerilor din 2004: vorbea atunci despre cele 2 Romanii si cum acestea ar trebui sa fie protejate si sustinute desi sunt diametral opuse. Concret, o parte a Romaniei ar avea nevoie de protectie sociala, scutiri de taxe si impozite, imbunatatirea accesului la nevoi de subzistenta – toate incadrabile in segmentul de centru-stanga al politicii; pe de alta parte, o alta Romanie are nevoie de un mediu de afaceri bine reglementat si sanatos, un invatamant de calitate, o fiscalitate relaxata, imbunatatirea accesului la nevoi “de lux” (turism, tehnologie, cultura) – masuri specifice unui guvern de centru-dreapta.
Întrucât Romania difera atat de mult in interiorul sau, se pune intrebarea logica: ne mai permitem ideologii politice?! Nu este poate doar un moft sa aspiram la politici liberale atunci cand pensionarii inca mor de foame?! Nu suntem egoisti atunci cand vrem protectie sociala inaintea incurajarii investitiilor straine?!
Un guvern liberal care mareste pensiile este pus la zid, un altul care se concentreaza pe componenta sociala pe timp de criza este decretat ca fiind de stanga, iar socialistii la noi numai politica de stanga nu fac. In Romania poate avea succes un revolutionar partid social liberal (PSL).
Asadar, ne mai permitem ideologii politice?!











Prietene, in 1996 PD se afilia la Internationala Socialista, faptul ca s-a comportat ca un partid de dreapta e alta poveste. Ideologia e frumoasa atata timp cat partidele sunt organizatii care in virtutea ideologiei cauta sa modeleze societatea in baza unor principii.
In Romania inca se mai lucreaza la principii, onestitate si identitate. Socialistii sunt mai bogati decat popularii, popularii sunt mai pro-homosexualitate dacat socialistii care au cea mai mare colectie de lideri in zona asta. Comunistii si socialistii fac mai multe cruci decat popularii si au atatia prieteni prin clerul ortodox de zici ca vor un CD la PSD.
Varza noastra ar trebui clasificata asa, contodenti, doritori de schimbare, cu o conectare ferma la electorat si dorintele lor si anacronici, conservatori ai societatii postcomuniste, apelanti la bata si mic.
Nimic de adaugat