Europa Centrala si de Est este regiunea din lume cu cele mai mari schimbari in decursul ultimilor 20 de ani. Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Romania, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia sunt state care au trecut intr-un timp relativ scurt prin toate starile si regimurile posibile: de la dictatori la democratie, de la comunism la economie de piata, de la haos la dezvoltare durabila si, in anii recenti, de la moneda nationala – la Euro. Oamenii au invatat in decurs de cativa ani, printre altele,  sa renunte la buda din curte dar si sa foloseasca internetul, sa coboare din caruta direct in Mercedes.

Care este insa situatia actuala a acestor tari, luate separat,  in contextul crizei  economico-financiare?!

Republica Ceha este statul care detine presedentia UE in prezent si, pana de curand, a reprezentat o oaza de stabilitate in aceasta zona, avand o economie ceva mai putin afectata de criza, o moneda stabila si o politica generala de descurajare a creditelor in valuta, fapt ce a minimizat riscurile cu care s-au confrunta alte tari precum Romania sau Ungaria.

La sfarsitul lunii Martie insa, guvernul minoritar de centru-dreapta condus de prim-ministrul Topolanek a  primit un vot de neincredere prin adoptarea unei motiuni de cenzura. Chiar daca pretextul acestui vot al parlamentului ceh are legatura cu efectele crizei care s-ar fi simtit din ce in ce mai mult si la Praga, in fapt eternele dispute interne si anumite disensiuni in privinta unor proiecte UE au fost motivele reale, se pare, pentru aceasta destabilizare a scenei politice.

Chiar daca prognozele FMI arata o scadere cu 5% a productiei industriale din Republica Ceha, aceasta este totusi una temperata comparativ cu cea a statelor din regiune – intre 10 si 15%. Destul de sigur este ca Republica Ceha va ramane departe de falimentul economiei si va fi in continuare atragatoare pentru investitori, chiar daca va cunoaste o incetinire a cresterii economice.

Ungaria este o tara care va fi luata ca exemplu in studiile de caz despre criza. Raiul investitorilor straini pana acum 1 an, cu o economie dinamica, politici liberale, un nivel de trai crescand, Ungaria este statul cel mai mult afectat de criza, aflat la un pas de incapacitate de plata a pensiilor si salariilor de stat – faliment, cu alte cuvinte.  Imprumutul de la FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana cumuleaza 19,3 miliarde € si vine intr-un moment extrem de delicat, economia si moneda nationala fiind supuse unor presiuni extreme: inflatie, depreciere masiva, deficit de cont curent marit, scaderea puterii de cumparare etc.

Ungaria se afla in situatia actuala si prin prisma unor decizii eronate luate de guvernanti, fostul premierul Ferenc Gyurcsany (demisionar in martie 2009)  recunoscand ca a mintit electoratul cu privire la situatia economica a tarii, apoi luand anumite decizii nepopulare si in contradictie cu promisiunile programului de guvernare (de exemplu majorarea impozitelor). Gordon Bajnai, fostul ministru al economiei, a fost numit recent premier si pregateste un plan de iesire din criza cu ajutorul unor potentiali ministrii independenti politic, in ministere cheie.

Propunerile actuale de crestere a TVA-ului, micsorare a pensiilor si intocmirea unui guvern de tehnocrati denota o adevarata disperare. Dincolo de faptul ca astfel de decizii sunt discutabile din punct de vedere al eficientei pe timp de criza, acestea ar fi in premiera adoptate de un guvern din Europa de Est, care a depasit deja faza tranzitiei. In acest context, adoptarea monedei unice, propusa initial pentru anul 2012, pare  o himera, insa multi specialisti afirma ca tocmai o astfel de decizie ar putea salva economia de la colaps total.