Slovacia a doptat moneda euro la 1 Ianuarie 2009, dupa cum am scris pe larg aici, fiind prima tara din blocul ex-sovietic, dupa Slovenia, care a facut acest pas. Mai mult, nimeni nu se astepta acum 3-4 ani ca Slovacia sa intre in zona Euro inaintea surorii sale mai mari si mai dezvoltate – Republica Ceha.

Cu o crestere economica de peste 7% in 2008 si o comprimare a economiei in T1 din 2009 de numai ~2%, Slovacia pare mai putin afectata de criza. Numarand aproximativ 5,5 milioane de locuitori, se pare ca Slovacia nu a fost atat de dependenta de capitalul strain, astfel incat criza sa afecteze foarte mult economia tarii. Unii analisti sustin ca tocmai adoptarea euro concomitent cu declansarea crizei au atenuat efectele acesteia: Slovacia a fost nevoita sa indeplineasca criteriile de convergenta, astfel ca preturile si moneda nationala au fost stabilizate, iar deficitul bugetar si datoria publica au fost aduse la valori acceptabile. Slovacia a fost prinsa pragatita in criza.

Pe plan politic, in aprilie 2009 au avut loc alegeri in care a fost reales socialistul Ivan Gasparovic. In al doilea tur de scrutin acesta s-a confruntat cu crestin-democrata Iveta Radicova, sociolog de profesie, fiind prima data cand o femeie ajunge atat de departe pe plan politic in Slovacia. Chiar daca are o functie mai mult onorifica, orgoliile au fost mari in campania electorala, desfasurata in principal pe teme nationaliste.

Dealtfel, Partidul Social European a cerut explicatii in repetate randuri pentru prezenta in coalitia guvernamentala a partidului patriotic xenofon SNS. Premierul reconfirmat in functie, Robert Fico va trebui sa se confrunte cu problema minoritatilor (maghiari 2% si rromi 10%) dar fara sa deranjeze autoritatile europene intr-o chestiune atat de sensibila.

Intre timp, autoritatile slovace au dat un exemplu extraordinar cu succesul programului “Rabla”, fiind vandute in prima jumtate a acestui an peste 50 de mii de masini. Pentru o tara de peste 3 ori mai mica decat Romania, este o reala performanta.

Slovenia a fost in 2004, la intrarea in UE, cea mai dezvoltata tara dintre cele aspirante la structurile Europene. De aceea, pe nimeni nu a mirat rapida adoptare a monedei unice in Ianuarie 2007. Mult temuta criza economica a fost anticipata de catre autoritatile de la Ljubljana, acestia pregatind un plan de criza inca din toamna lui 2009, de 12 miliarde €.

Astfel, se poate spune ca Slovenia nu a fost foarte mult afectata de criza. Doua mari aspecte au contribuit la acest lucru: subdezvoltarea pietei imobiliare si sistemul bancar puternic.

Datorita unor legi extrem de drastice, menite sa reglementeze piata imobiliara, aceasta nu a fost atractiva pentru investitorii straini, neoferind randamentele celorlalte tari din regiune. Din aceasta cauza, criza a gasit “imobiliarele” tot pe crestere, mica ce-i drept (sub 5%) dar incurajatoare. Pe de alta parte, cea mai mare banca slovena, Nova Ljubljanska Banka (NLB), are ca principal actionar chiar statul sloven. Cu operatiuni in tarile vecine – Serbia, Bosnia&Hertegovina – NLB anunta chiar investitii in extinderea operatiunilor, un lucru rarisim in aceasta perioada in spatiul UE. Si celelalte banci slovene au la dispozitie garantii oferite de guvern, ceea ce creste gradul de soliditate al sistemului bancar sloven, asigurand practic lichiditati pentru banci.

Slovenia mai are inca un atu destul de important: industria turismului foarte dezvoltata, contribuind destul de mult la bugetul statului si bucurandu-se de “lipsa sezonalitatii”. Slovenia asigura optiuni turistice atat pe timp de vara cat si in sezonul de iarna.

Daca la toate acestea se mai adauga si o scena politica destul de echilibrata, chiar daca cu schimbari de putere, dar cu decizii cumpatate si unitare, putem obtine secretul succesului pentru tarile care au facut tranzitia de la comunism la capitalism. Vom vedea daca criza economica  va confirma sau nu aceasta idee.