Estonia, cea mai dezvoltata tara dintre tigrii baltici, cum au fost denumite cele trei tari de dimensiuni mici de la Marea Baltica dar boom economic in anii 2000, se confrunta in prezent cu o situatie dramatica, din punct de vedere economic. Cu o populatie mai mica decat Bucurestiul, Estonia a avut doua mari resurse de crestere in anii trecuti: industria serviciilor, mai ales pentru companii (IT, consultanta) si industria constructiilor.

Capitala Tallin pare un cartier al oraselor americane, cu accente istorice insa deosebite si cu cladiri moderne care numai la URSS nu te duce cu gandul. Inainte insa de a fi afectata de criza economica actuala, piata imobiliara din Estonia a fost puternic zguduita; criza  nu a facut decat sa accentueze o economie care se baza numai pe doua sectoare mari si late. E adevarat ca tarile mici sunt mult mai dinamice si usor de reformat, insa dezvoltarea pe termen lung si, mai ales, pe timp de criza ramane problematica.

Astfel, de la cresteri astronomice ale economiei – 9 -10%, Estonia a cazut dramatic la un minus 16,5% pe trimimestrul I din 2009 (a doua scadere din UE). Cu toate acestea, oficialii de la Tallin au afirmat ca acesta ar fi apogeul crizei in Estonia, urmand ca, din trimestrul urmator, chiar daca tot in scadere, economia sa-si revina treptat, pe fondul imbunatatirii indicatorilor economici, mai ales a deficitului bugetar. Nu se stie insa daca trecerea la Euro se va face conform programului stabilit initial, adica in 2012.

Letonia prezinta o situatia chiar mai grava, inregistrand in primul trimestru din 2009 o scadere a economiei de 18,6% (de la o cresetere de peste 10%/an, in anii trecuti). Aceasta este cea mai accentuata recesiune a vreunui stat in Europa, dupa caderea Uniunii Sovietice.

Fostul deja tigru baltic, se poate considera in faliment. Oficialii au dificultati in a plati salariile bugetarilor, pensiile si ajutoarele de stat. Acestea au fost oricum drastic scazute sau plafonate pentru a limita efectele crizei, bineinteles pe fondul unor miscari sindicale puternice. Oricum deficitul bugetar nu a putut fi scazut la 5%, cat a cerut FMI, fiind inprezent 7%.

Pe langa imprumutul de 7,5 miliarde de dolari de la FMI, contractat deja de anul trecut, Letonia se pregateste sa mai imprumute un miliard de euro de la Comisia Europeana si alte state UE. Trecerea la Euro, programata pentru 2013, pare o himera cat timp productia industriala a scazut pe T1 cu 22%, retail-ul – cu 25%, iar HORECA – cu 34%; indicatorii unei tari aflate in razboi sau din lumea a III-a. Ramane de vazut in ce masura isi va putea reveni economia letona in urmatoarele luni si daca FMI sau CE vor mai fi dispuse sa ajute financiar statul baltic, atata timp indicatorii economici vizati nu pot fi indepliniti de politicile oficialilor de la Riga.

Lituania, tara aflata sub o oarecare influenta a Federatiei Ruse prin prisma apropierii geografice si culturale, a doptat incepand cu prima jumatate a anilor ‘90 o serie de politici liberale care au situat tara in topul investitiilor straine, dezvoltandu-se astfel un climat economic extrem de favorabil, cu cresteri ale PIB-ului de peste 6% anual. UE a devenit intre timp principalul partener comercial, in schimbul Federatiei Ruse si totul parea a decurge foarte bine.

Scaderea economiei pe T1 din 2009 cu 10,5% arunca Lituania pe locul 3 in topul descresterilor economice din UE. Inca de la finele anului trecut, guvernul de centru-dreapta a adoptat un program anticriza cuprinzand, printre altele, impunerea cotei unice de impozitare (20%) si marirea TVA la 20% (de la 18%). Salariile au fost plafonate astfel ca in Ianuarie 2009, parlamentul de la Vilnius a fost asaltat de protestatari care au aruncat cu pietre in institutie.

De curand au avut loc si alegeri pentru presedinte in Lituania si, ca o surpriza, doamna Dalia Grybauskaite a fost aleasa pentru urmatorii 5 ani.  Aparent surpriza, pentru ca d-na Grybauskaite este comisarul european pentru buget si se pare ca este singura solutie viabila pentru postul de presedinte in Lituania, sustin analistii. Nu se stie insa daca constitutia ii va permite sa-si puna in aplicare cunostintele, nefacand parte totusi din executiv.