Polonia, luata ca baza de comparatie in studiile de caz despre Romania datorita marimii si structurii asemanatoare, reprezinta cea mai mare piata de desfacere dintre noii membrii UE. Recent a fost asemanata de catre analistii The Economist (pueti citi aici articolul) cu state aflate in plina dezvoltare, precum Coreea de Sud sau Mexic, facand insa nota discordanta cu vecinii sai din regiune.

Dincolo de loby-ul prezent in analiza prestigioasei publicatii, Polonia sta intr-adevar mai bine decat Ungaria sau tarile baltice, dar criza lasa urme asemanatoare cu cele din Romania: somaj, instabilitatea monedei nationale, slabirea puterii de cumparare. Polonia a contractat dealtfel un ajutor financiar din partea FMI de circa 20 miliarde €, considerat a fi si la ei “o centura de siguranta”.

Ramane de vazut in ce masura optimismul presedintelui-jucator Kaczynski va fi confirmat de evolutia economiei. Analistii locali prevad o crestere economica de 2%, ceea ce ar fi o adevarata performanta. Asta depinde insa si de dorinta investitorilor straini de a ramane in tara, de evolutia exporturilor si de stabilitatea bancilor. Pana in prezent, semnalele sunt pozitive.

Bulgaria se poate considera o tara cu atitudine, daca nu chiar tupeu, in cadrul UE. Amenintata in repetate randuri ca va ramane fara importante fonduri europene daca nu va implementa la timp anumite reforme, Bulgaria semneaza intre timp un acord extrem de important cu Rusia si ameninta, pe de alta parte, ca va deschide un reactor la controversata centrala nucleara de la Kozlodui, pe fondul crizei gazului, ignorand astfel o conditie ferma a UE.

Principala arma a bulgarilor impotriva crizei ramane rata fixa de schimb, folosita inca de pe vremea marcii germane, care scuteste practic populatia de o scadere accentuata a puterii de cumparare, si asa cea mai mica din UE. Asta nu imunizeaza insa economia de la sud de Dunare, afectata bineinteles de somaj, de lipsa investitiilor straine si nivelul mic al exporturilor, neincurajate tocmai de aceasta rata fixa de schimb.

Totodata, raman probleme grave la nivelul administratiei de la Sofia, coruptia si crima organizata fiind de ani de zile principalele “gauri” si in relatia cu UE. Dealtfel, oficialii comisiei europene si-au exprimat de curand “lehamitea” vis-a-vis de masurile de reorganizare ale administratiei, premierul bulgar, Serghei Stanisev, primind o scrisoare destul de acida, care nu lasa loc la interpretari: Bulgaria se marginalizeaza treptat in cadrul UE, prin refuzul de a lua masuri drastice.