Vehement cum nu l-am mai vazut niciodata, dl. Daniel Daianu a fost prezent aseara pentru cateva minute in studioul jurnalului de la TVR1. Inca deranjat, daca nu chiar frustrat de faptul ca a fost abandonat de PNL pentru europarlamentare, greseala foarte mare din partea partidului, Daniel Daianu era suparat pe toata lumea.
Din pacate jocurile politice l-au transformat si pe dumnealui dintr-un tehnocrat de mare calitate, intr-un politician cu cu un dezvoltat spirit critic. Nu-i plac masurile luate de guvern, la fel cum nu ii place politica institutiilor europene vis-a-vis de criza economica: lucrurile se misca incet, politica este neunitara si fara obiective concrete, fondurile europene sunt greu de absorbit etc.
Dl. Daianu este suparat. A incercat sa ii explice apasat si taios moderatorului emisiunii de ce ne-am imprumutat, cum ar putea fi puse in miscare “pistoanele economiei”, de ce ar trebui sa fim si mai ingrijorati decat oricum suntem si, nu in ultimul rand, cum unele state din Europa de Est (Statele Baltice mai ales) sunt date inapoi cu 5,6 ani – o perioada mare pentru tari oricum slab dezvoltate, comparativ cu tarile occidentale.
Dl. Daianu este ingrijorat. Daca pana la urma cu supararea domniei sale ne putem impaca, ingrijorarea denota un alt lucru: in momentul in care unul dintre specialistii nostrii respectabili este ingrijorat, inseamna ca lucrurile devin foarte serioase. Sa speram totusi ca ingrijorarea domnului Daianu este accentuata si de nereusitele politice personale.
O anumita problema a atras atentia in mod special in cadrul emisiunii respective: dl. Daianu sustine ideea neluarii in calcul a investitiilor in infrastructura, atunci cand oficialii europeni calculeaza deficitul bugetar al membrilor UE. Fostul economist sef al BNR a specificat ca nu este normal ca Romania sa fie pusa pe acelasi palier cu state cu o infrastructura dezvoltata (Germania, Franta s.a.), altfel exista riscul ca orice investitie in acest domeniu sa fie stopata pentru a tinti deficitul impus de CE (3%).
Dincolo de faptul ca la noi oricum investitiile in infrastructura merg foarte greu din alte cauze, observatia dl-ului Daianu este pertinenta. Practic, la gradul de dezvoltare a tarii noastre din acest punct de vedere, Romania ar trebui declarata zona defavorizata in cadrul UE. In definitiv, lipsa autostrazilor ii afecteaza si ii costa bani si pe marii investitori straini in Romania, investitori ce beneficiaza si prospera din plin de pe urma pietei noastre de desfacere.
Aceasta ar trebui sa fie prima tema de lobby pentru europarmalentarii nostri: convingerea CE ca Romania nu poate fi tratata cu aceleasi unitati de masura pe timp de criza ca si celelalte state dezvoltate. Si nu este numai cazul Romaniei.
S-au folosit tot felul de apelative pentru imprumurile externe contractate de Romania: ancora, parghie de sustinere, centura de siguranta. Daca oficialii UE nu vor gasi de cuviinta sa trateze fiecare bolnav membru al Uniunii separat, spcific, si nu la un loc, netinand cont de simptomele fiecarui stat in parte, atunci centura de siguranta va deveni in cele din urma un baston, apoi o cârjă si in cele din urma va se pa rupe.
Sursa foto: zf











Discutii
Nu exista comentarii pentru “Centură de siguranţă sau cârjă?”