Dincolo de optiunea mea politica, pentru unii usor de observat pe acest blog, pentru altii nu atat de evident, incerc deseori sa iau in considerare si cealalta optiune.
Uitandu-ma la dezbaterea finala dintre cei doi mi l-am imaginat pe Mircea Geoana 5 ani la Cotroceni. Va rog sa faceti dumneavoastra acest experiment, la urma urmei este destul de plauzibil un asemenea scenariu.
“Cred cu tarie…”.
In aceste cuvinte se afla chintesenta omului politic Mircea Geona. Domnia sa isi incepe multe dintre argumentarile conceptiilor sale politice cu o expresie ce exprima pareri personale. Mircea Geoana, inainte de a ne convinge pe noi de ce spune domnia sa, incearca sa se convinga pe el insusi ca ceea ce spune este plauzibil.
De aceea nici nu stie cifre exacte, institute pe care le citeaza aiurea sau piete de export. Pentru ca Mircea Geoana in primul rand “crede cu tarie” in loc sa “afirme cu tarie”. Mircea Geoana este de parare ca, isi inchipuie, este convins de un anumit fapt. Dar nu este sigur pe ceea ce spune.
Inainte de toate, scopul lui Mircea Geoana este acela de a-l invinge pe Traian Basescu. Tocmai acest scop il impinge catre un spatiu nesigur al mediocritatii discursului politic. Nu numai ca nu are idei politice coerente, Mircea Geoana nu stie sa si le exprime.
5 ani presedinte Mircea Geoana: dincolo de moguli, dincolo de Iliescu, Hrebenciuc, Vanghelie, dincolo de o comparatie subiectiva cu Traian Basescu sau de o parere politica deja formata – se afla un om cu competente politice li-mi-ta-te.
Sa fi candidat ca independent, fara lestul PSD si moguli, Mircea Geoana tot nu m-ar fi convins.
Asa cum am scris si aici, banalitatea l-a impins pe Mircea Geoana acolo unde este acum. Si un costum bine ales. Atat. Nu dovedeste ca are competente in administratie, in economie, nici macar in politica externa (unde la dezbatere a clacat inexplicabil).
Omul politic Mircea Geoana ca presedinte constituie un pas decisiv catre o functie pur simbolica de presedinte al Romaniei. Lipsit de substanta in discurs si de competenta in multe domenii, Mircea Geoana va impinge functia suprema in stat catre un orizont difuz, incert, fara perspective.
Citeam cum un comentator zicea pe un blog ca prefera prostia lui Mircea Geoana (!) in locul ticalosiei lui Traian Basescu. Stiu ca nu m-a intrebat nimeni ce prefer eu dar tot o sa spun:
DA prefer ticalosia mediocritatii,
prefer fermitatea pasivitatii,
prefer imprevizibilitatea banalitatii,
prefer adaptabilitatea limitarii.
Dragi romani, nu e de ajuns ca trebuie sa alegem dintre acesti 2 buhaiti ai istoriei, dar s-au mai si compromis liberali de-a lungul si de-a latul tarii, si pentru ce? Pentru un viitor ciolan care s-ar putea sa nu fie?! Pentru un inodor, incolor si insipid candidat de la partidul pe care liberalii pur sange il urasc cel mai mult?! Pentru compromiterea totala a lui ciuhandu si punerea pe cruce definitiv a pntcd?! si asta unde, la timisoara unde au murit oameni impotriva celor care azi mi-l aduc pe prostanac drept erou?! Iarasi istoria ne-a jucat o festa si nu am fost instare sa capacitam populatia sa aleaga un altfel de presedinte. Doamne ajuta ca la viitoarele alegeri sa avem candidati nu papusi expirate.
[...] http://www.desprepolitica.ro/ [...]